Cosmin Ghețău, doctorand al Școlii doctorale de Sociologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai

, de Vlad Silnic

Cosmin Ghețău, doctorand al Școlii doctorale de Sociologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai

La momentul de față Cosmin lucrează ca asistent de cercetare într-un proiect ce dorește să aducă cunoștințe semnificative cu privire la modul în care copiii și tinerii folosesc tehnologia. Proiectul la care lucrează își propune să descopere atât efectele dăunătoare, cât și cele benefice ale tehnologiei în viața de zi cu zi a copiilor și tinerilor. Atribuțiile persoanei intervievate se bazează pe două pachete de lucru ce investighează efectele tehnologiei asupra familiei respectiv al timpului liber. Pachetul în care Cosmin se implică cel mai mult este axat pe timpul liber, respectiv jocurile video, temă pe care o abordează și în lucrarea lui de doctorat.

• Ce ne poți spune despre jocurile video?

Am făcut mai multe studii în jocurile video și doctoratul meu este în jocurile vide. Până acum am făcut niște studii mici cu puțini oameni. Acum elaborez un chestionar mult mai mare ce vrea să unească toate informațiile adunate din literatură, de la alți oameni și ce am m-ai reușit eu să descoper pe studiile mele. Spre exemplu până acum am reușit să public un studiu referitor la motivația pentru jocurile video și un studiu despre anonimitate. În teza mea de doctorat mă concentrez pe socializare. Încercăm cumva să măsurăm cum sunt relațiile sociale. Există doi termeni de tip Bording și de tip Briging. Ambele sunt benefice. Bording este o relație strânsă între prietenii apropiați. Briging sunt relațiile mai distanțate. Fiecare are avanjele lor spre exemplu într-o relație de tip Bording sunt mai apropiat de cineva, îl cunosc de mai mult timp, dacă am o situație dificilă îmi e mai ușor să discut cu el despre acea situație. O relație de tip Briging la fel poate fi benefică deoarece într-o relație de tip Bording cunosc mai tot ce se întâmplă. Brigingul e mai larg și a-și putea merge la o persoană pe care nu o cunosc spre exemplu pentru a găsi un job. A-și putea merge cu o rugăminte de a mă recomenda și această rețea de tip Briging e mult mai largă, mult mai deschisă pentru lucrurile acestea de ajutor.

• Ce ne poți spune despre cercetările tale?

Hai să o luăm pe ultima. În ea am vrut să observ dacă anonimitatea percepută este influința de comunicarea prin voce în jocuirle video. Am reușit să indentific o corelație negativă între cele două. Adică cu cât una crește cealaltă scade. Anonimitatea percepută este de exemplu când sunt într-un grup, am o anonimitate percepută foarte mare dacă cei din grupul respectiv nu-mi cunosc numele nici macar prenumele. În situația dată mă percep foarte anonim. Am observat că această anonimitate scade odată ce comunicare prin voce creșt. Termenul acesta de corelație nu înseamnă neapărat cauzalitate. Nu pot spune cu siguranță că prin faptul că folosim comunicarea prin voce scade anonimitatea. Dar pare a fi o relație între cele două. Cu cât folosim mai mult vocea în jocurile video pentru a comunica cu coechiperii noștri, cu atât mai mult ne vom considera mai puțini anonimi. În momentul de față am încă o lucrare ce urmează să fie publicată care lucrează pe capitalul social. Astea toate sunt baza la ce îmi construiesc eu pentru doctorat. La doctorat o să fac o singură cercetare foarte mare ce include toate aceste concepte, de capital social, de anonimitate, de motivație pentru joc, plus câteva lucruri noi, de exemplu vreau să studiez personalitatea , ce tip de jucător este (mai implicat în joc sau nu) și tipul de stilul de joc pe care îl preferă. Stilul de joc și tipul de jucător îs niște concepte existente, dar nu exisită neapărat scale, așa că am fost nevoit să-mi creez propriile mele scale în acele direcții. Îs câte 3 întrebări în fiecare.

• Ne poți spune care sunt întrebările?

De exemplu pe implicarea în joc am creat 3 întrebări bazândumă pe literatură. Am o întrebare ce vede dacă jucătorul, respectiv persoana care completează chestionarul are obiecte personalizate cu jocuri video. Spre exemplu are o cană cu o imagine din jocuri video și cât de multe dintre aceste lucruri are. Asta vorbește despre cât de mult este atras de jocurile video, în cercetarea mea vom vedea dacă am dreptate. O a doua întrebare este investițiile pe care le-a făcut în jocurile video. De exemplu un jucător de jocuri video o să investească pentru a cumpăra un mouce, să-și cumpere un PC de gaming etc. În cele din urmă mai am o singură întrebare ce privește cât de serios se consideră jucătorul în jocurile video. E o întrebare mai complicată, la momentul de față lucrez la ea. E o întrebare care vine mai mult să vadă cât de competitiv este, să vadă cât de mult se dedică jocurilor video.

• Jocurile video îți pot înlocui viața reală?

În momentul de față urmează să fie recunoscută această dependență de jocurile video. Este recunoscută dar nu complet, este recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății într-un manual numit ICD. Acolo se referă la dependența de jocurile video online. Iar DSM-ul, care este al Asociației Americane de Psihiatrie (manualul pe care majoritate psihiatrilor îl folosesc), întradevăr a inclus această idee, dar în secțiunea pentru cercetări ulterioare. Cel mai probabil o să apară.

• Cum ne dăm seama dacă există acea dependență de jocuri video?

Există o scală ce analizează dacă întradevăr există acea dependență de jocuri video. Dependența de jocurile video este diferită față de alte dependențe. Este o dependență comportamentală, adică cum este și acea de jocuri de noroc. În scalele noastre analizăm 3 aspecte diferite: 1. școala sau lucrul, 2. familia și 3. relațiile cu prietenii. Scala respectivă întreabă cât de bine te înțelegi cu persoanele din jur. În funcție de răspunsuri vedem dacă îi este afectată viața sau nu. Dacă este afectată sfera familiară nu e suficient pentru a spune dacă este sau nu dependent de jocuri vide. E posibil ca familia pur și simplu să fie contra jocurilor video. Atunci nu ne putem da seama. Dacă familia are o problemă cu jocurile video dar jucătorul pe scala socială iesă afară, se înțelege cu toată lumea, la școală are note foarte bune, e clar că nu merge vorba despre dependența, mai mult o problemă a familiei, sau ar putea fi o pasiune. Dependeța de jocurile video la momentul de față e scăzută cca. 3 la sută din jucători. Ce-i drept că în timpul pandemiei a crescut. La general timpul petrecut în mediul online a crescut semnificativ. Atât cei ce sunt motivați de social să comunice cu ceilalți au fost și mai mult introduși în acest domeniu, deoarece nu ai o altă alternativă. Cei care se joacă pentru a se relaxa vor petrece mai mult timp îm lumea virtuală. Deoarece cu cât e mai stresantă lumea din jur cu atât apare o motivație mai mare să te retragi. Aceste motivații nu sunt ceva rău. E okey uneori să vrei să ieși din lumea reală. Dar nu când e dusă la extremă, spre exemplu ca acum când lumea e stresată din cauza pandemiei s-ar putea să te prinzi mult prea mult în lumea respectivă.

Vos commentaires

moderare à priori

Attention, votre message n’apparaîtra qu’après avoir été relu et approuvé.

Qui êtes-vous ?

Pour afficher votre trombine avec votre message, enregistrez-la d’abord sur gravatar.com (gratuit et indolore) et n’oubliez pas d’indiquer votre adresse e-mail ici.

Ajoutez votre commentaire ici

Ce champ accepte les raccourcis SPIP {{gras}} {italique} -*liste [texte->url] <quote> <code> et le code HTML <q> <del> <ins>. Pour créer des paragraphes, laissez simplement des lignes vides.

Suivre les commentaires : RSS 2.0 | Atom