Opinie: De ce se protestează în Polonia?

Weekend-ul trecut eram în Cracovia la o conferință internațională. Deși a fost un program strict, am avut bucuria să profit de o breșă de o oră jumătate din agendă ca să fug până la un magazin să cumpăr suveniruri pentru cei de acasă. L-am întrebat pe colegul ucrainean care stă în Cracovia, unde aveam cele mai mari șanse de izbândă pentru obiectivul meu, iar el mi-a indicat drumul către Galeria Krakowska. Zis și făcut, am ajuns în piața din fața Galeriei și m-a intrigat să văd trei oameni în veste galbene reflectorizante alături de două bannere mari cu fetuși morți, însoțiți de niște lozinci în poloneză, după care mi-am dat seama imediat că acei indivizi erau de partea conservatoare a polemicii. În acel moment mi s-a părut destul de aleatoriu, ca străin nu tare la curent cu situația dezbaterilor publice din Polonia, să văd oameni militând împotriva avorturilor. La nici o săptămână mai târziu aveam să primesc răspunsul la întrebarea care mi se înfiripa în minte.

Ce se întâmpla?

Joi, 22 octombrie, Curtea Constituțională poloneză a hotărât că avorturile pe baza defectelor fetale sunt neconstituționale, invalidând principalul temei legal prin care femeile poloneze apelau la această procedură controversată. Președintele Curții Constituționale, Julia Przyłębska, a motivat că legislația în vigoare - printre cele mai restrictive din Europa - ce permite avortarea fetușilor cu malformații era „incompatibilă” cu Constituția. După intrarea în vigoare a hotărârii, avortul va fi permis în Polonia doar în caz de viol, incest sau o amenințare la adresa sănătății și vieții mamei, care reprezintă doar aproximativ 2% din avorturile legale efectuate în ultimii ani. Verdictul a fost condamnat imediat de Consiliul Europei, al cărui comisar pentru drepturile omului, Dunja Mijatović, a numit momentul „o zi tristă pentru drepturile femeilor”. „Eliminarea bazei pentru aproape toate avorturile legale din Polonia înseamnă o interdicție și încalcă drepturile omului”, a scris pe Twitter Mijatović.

Situația inițială

Pentru a oferi puțin context cititorului, partidul aflat la cârma Poloniei este PiS (Prawo i Sprawiedliwość, tradus Lege și Justiție), un partid de dreapta populist, naționalist-conservator și creștin-democratic, condus de Jarosław Kaczyński, fratele fostului președinte polonez Lech Kaczyński. În prezent, PiS deține președinția Poloniei prin Andrzej Duda, majoritatea în Sejm (camera inferioară a Parlamentului) cu 235 de locuri, majoritatea în Senat cu 48 de locuri și guvernul, condus de Mateusz Morawiecki din 2017. Pentru publicul proeuropean, Polonia reprezintă o verigă slabă în interiorul Uniunii Europene, date fiind atitudinile eurosceptice și naționaliste ale PiS. Ne amintim de controversatele ”zone libere de ideologia LGBT” sau pozițiile consecvente defensive față de regimul iliberal al prim-ministrului ungar Orbán Viktor. De asemenea, reputați politologi avertizează despre goana către autoritarism a Poloniei. Sub guvernarea PiS, Curtea Constituțională a devenit aservită politicului. În urma hotărârii de joi, străzile principalelor orașe din Polonia au devenit scena unor proteste de amploare împotriva restricționării dreptului femeilor asupra corpurilor lor. O mulțime furioasă s-a confruntat cu polițiștii în apropierea casei din Varșovia a lui Jarosław Kaczyński, liderul partidului de guvernământ de dreapta al Poloniei, și a fluturat semnele pe care scria „Ai sânge pe mâini” și „Construiești iadul femeilor”. Protestatarii au mărșăluit și prin alte orașe mari, inclusiv Cracovia, Wrocław, Szczecin și Katowice. În acest weekend au fost planificate mai multe demonstrații.

Abuzuri asupra societății civile?

Când am auzit de proteste, l-am și sunat pe amicul meu ucrainean din Cracovia să îmi explice de la firul ierbii situația, însă ceea ce mi-a spus m-a îngrijorat cumplit. Nu se întâmplase încă în Cracovia, însă în Varșovia și în Katowice poliția începuse să brutalizeze protestatarii și să aresteze lideri ai opoziției ce protestau împreună cu societatea civilă. Astfel de practici sunt profund condamnabile și doar un regim autoritar recurge la violență împotriva propriilor cetățeni. Într-o țară în care drepturile cetățenilor, statul de drept și pluralismul politic sunt doar vestigii ale unei democrații sănătoase, erodate de declinul spre autocrație, societatea civilă are responsabilitatea morală de a împiedica manifestările de tip autoritar.

Ce soluții există?

Chestiunea avortului este o temă sensibilă, indiferent din ce punct de vedere este analizată. Interzicerea avortului nu oprește fenomenul sub nicio formă, doar presupune creșterea riscurilor pentru femeile care aleg să facă avort. Dacă obiectivul este încetarea avorturilor, atunci soluția este educația sexuală. O populație informată despre implicațiile actului sexual este statistic mai puțin predispusă la riscurile inerente. Un exemplu de succes îl dă Estonia, care a introdus educația sexuală în curriculă în 2000, iar între 2001 și 2009, nașterile nedorite au scăzut cu 9%, avorturile cu 42% iar cazurile de HIV și sifilis cu până la 96%. Mai mult, temele legate de sex și sexualitate reprezintă adevărate tabuuri în societățile dominate de conservatorismul creștin, astfel că nu este de mirare să asistăm la ”zone libere de ideologia LGBT” în Polonia catolică sau la ”Coaliții pentru familie” în România ortodoxă, mișcări homofobe girate de Bisericile naționale respective. Cu atât mai mult, recentul exemplu al chestiunii avortului în Polonia are binecuvântarea Bisericii poloneze, universal recunoscută drept una dintre cele mai rigide și dogmatice instituții religioase din Europa.

Concluzii

Coroborând piesele de până acum, se poate contura un nou exemplu de politică populistă menită să dividă și mai mult faliile dintre Polska A și Polska B (Polonia A și Polonia B). Această distincție se poate analiza pe statisticile demografice, sociale, economice și pe hărțile electorale poloneze. Este vorba despre dihotomia dintre Polonia vestică (A), mai dezvoltată, mai progresistă, mai liberală și mai pro-europeană și Polonia estică (B), mai slab dezvoltată, mai conservatoare și mai eurosceptică. PiS speculează ”majoritatea tăcută” a Poloniei B pentru a-și perpetua puterea și pentru a răspunde ”cerințelor polonezilor adevărați”, anume neimixtiunea valorilor Vestului decadent moral în societatea poloneză, cum ar fi ”ideologia LGBT” sau avorturile, considerate atacuri fundamentale și pericole existențiale în fața societății guvernate de valorile catolice.