Programul Next Generation EU și rolul său în reconstrucția economiei europene

Viețile și prioritățile oamenilor s-au schimbat. Societatea se confruntă cu una dintre cele mai grave crize medicale din ultima perioadă, cea a pandemiei de coronavirus, criză care s-a transformat treptat într-o adevărată problemă de securitate internațională. Majoritatea domeniilor esențiale au avut de suferit în urma acesteia, fapt pentru care se resimte necesitatea apariției unor soluții care să asigure reconstrucția Europei, cu precădere a domeniului economic.

În acest context, Uniunea Europeană realizează un apel către statele membre, al cărui mesaj promovează principii de solidaritate, coeziune și convergență a intereselor cu scopul de a face posibilă clădire unui viitor mai bun pentru posteritate. Astfel, întregul continent european ajunge să susțină una și aceeași idee: „Acum este momentul Europei!”. Cu toate acestea, în ciuda optimismului exuberant, afirmația ajunge să fie însoțită de cele mai multe ori de întrebarea: „Cum va reuși Europa să se stabilizeze și să valorifice această oportunitate de afirmare?”.

Reprezentanții instituțiilor supranaționale, printre care se enumeră Ursula von der Leyen (președinte al Comisiei Europene), vin cu un răspuns și propun introducerea unor instrumente care să contribuie la refacerea economiei europene. Însă, Europa continuă să se confrunte cu un impas: trecerea acestor instrumente din planul ideilor în planul realizărilor efective.

În viziunea Comisiei Europene, soluția pentru consolidarea Europei și transformarea acesteia într-o comunitate mai rezistentă (în raport cu provocările contemporane) constă în introducerea unui program ce se intitulează NextGenerationEU, apărut cu pretextul revizuirii bugetului UE pe o perioada îndelungată de timp. Acesta are drept obiectiv relansarea economiei europene și contribuie prin finanțarea acesteia cu un buget de 750 de miliarde de euro.

Aplicarea cu succes a acestui program depinde, în primul rând, de realizarea unei analize asupra situației economice din fiecare stat european și identificarea nevoilor cetățenilor și întreprinzătorilor/ agenților economici. Această analiză va pregăti, ulterior, măsurile care vor reuși gestionarea corespunzătoare a impactului pe care l-a avut criza, valorificarea potențialului de recuperare și evitarea un dezechilibru economic la nivelul Uniunii Europene.

În al doilea rând, pentru punerea în funcțiune a instrumentului NextGenerationEU este necesară implicarea statelor în atragerea de noi fonduri și buna investire a acestora. În acest sens, Comisia Europeană propune noi mecanisme (precum cel de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon) și asigură derularea proiectului și în cazul inexistenței unui acord la nivel global. De asemenea, Comisia propune un buget UE revizuit, în valoare de aproximativ 1 100 de miliarde de euro, pentru perioada 2021-2027.

Referitor la investiții, fiecare viitor proiect ce va fi finanțat de programul NextGenerationEU sau de bugetul Uniunii Europene va avea un obiectiv principal, acela de a contribui prin fiecare euro la construirea unei societăți echitabile care să realizeze cât mai eficient tranziția spre un viitor „verde” și digitalizat. Supravegherea modului în care se va derula acest proces va reveni Parlamentului European și Comisiei Europene, ce vor asigura o politică economică transparentă și utilizarea unor practici democratice.

În ceea ce privește fondurile instrumentului NextGenerationEU, acestea vor fi investite în trei piloni, 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi acordate statelor membre. Cei trei piloni constă în sprijinirea statelor membre în investiții și reforme pentru finalizarea crizei (proiecte destinate necesităților naționale și problemelor de climă sau energie etc), relansarea economiei comunitare prin stimularea investițiilor private și prevenirea următoarelor crize economice prin consolidarea cooperării internaționale și asigurarea permanentă a unor rezerve medicale esențiale.

Pe lângă aceștia, Comisia Europeană promovează și implementarea altor programe, respectiv politica agricolă comună, mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+, programul Europa creativă, programul Europa digitală, Fondul european de apărare, Fondul pentru securitate internă etc, care au drept scop modernizarea și consolidarea tuturor domeniilor ce reprezintă un interes pentru cetățenii europeni.

De altfel, ieșirea din criza medicală și economică cu care se confruntă Uniunea Europeană va fi urmată de pregătirea unui mediu de dezvoltare prielnic pentru generațiile următoare. Printr-o viziune clară și precisă, comunitatea europeană își propune crearea unei Europe durabile și ecologice care poate prinde contur doar prin maximizarea eficienței instrumentului de redresare NextGenerationEU, alături de întemeierea Pactului Verde European.

Acest pact reprezintă strategia de dezvoltare a Uniunii Europene ce va pune pe prim loc investițiile ecologice. Pentru acestea vor fi acordate 25% din fondurile bugetului european, parte ce va contribui la integrarea intereselor sociale și de mediu pentru o economie curată, competitivă și neutră din punct de vedere al impactului asupra climei. Prin aceste investiții, Pactul verde european ar urma să genereze noi locuri de muncă. Odată cu atingerea obiectivelor existente în domeniul climei și al energiei până în 2030 se poate genera o creștere cu 1% a PIB-ului și se pot crea aproape 1 milion de noi locuri de muncă verzi.

În cele din urmă, se poate afirma faptul că Uniunea Europeană încearcă să utilizeze toate mijloacele pe care le deține pentru a reconstrui spațiul economic european, instrumentul de redresare propus răspunzând, momentan la nivel teoretic, provocărilor generate de pandemia de coronavirus. Pentru garantarea succesului acestui proiect și a altor mecanisme promovate de Comisia Europeană este nevoie de implicarea instituțiilor supranaționale, a guvernelor țărilor membre și, nu în cele din urmă, a cetățenilor, a căror bunăstare și sănătate este pusă pe primul loc.

În concluzie, întregul proces de remediere a economiei statelor membre urmărește în mare parte un scop nobil, acela de a asigura un viitor mai bun, mai curat și mai pregătit pentru obstacolele pe care le-ar putea întâmpina generațiile următoare. Următorul pas este reprezentat de trecerea acestui proces la etapa de implementare efectivă și transformarea așa-numitului „moment al Europei” într-o ocazie prin care să fie promovate adevăratele valori ale cooperării pe care s-a clădit continentul european de astăzi.